Placinta dobrogeana

0/5 0 voturi
Descriere

Poate cea mai celebra placinta romaneasca, „cocatura“ kir-ilor tomitani, dar si a oierilor ardeleni si aromani din podisul Casimcei se plimba prin toata tara, oprindu-se mai ales prin gari si bufetele pietelor, sau oriunde mai da de tuica. Nemtii ii zic aiurea, mocanstrudel (creand confuzii suparatoare si culturale, caci mocanstrudelul lor e altceva), iar tatarii ii spun mocanborek (n-am aflat cum ii spun ceilalti dobrogeni: italienii, turcii, grecii, polonezii, armenii, evreii, albanezii, bulgarii, lipovenii, haholii, tiganii, turistii si necunoscutii).

Placinta dobrogeana e de neconceput fara iaurt rece, gros sa-l spargi cu picamerul. Si trebuie data mesei fierbinte, neaparat fierbinte, ca varful Pricopanului in zilele de iulie din Mezozoic si sanul domnisoarei Gulnaz (Trandafir delicat) in orice zi!

PACELE

Osmanlaii bizantinizati ne-au lasat, ca aluviune culturala - pe langa generosul concept al bolovanului filozofal bacsisciubucpesches - capitala in Baragan (unde, cand nu e seceta, viscol, cutremur, invazie sau ciuma, e inundatie), conceptiile despre viata ale filofanariotului Mihai Oroveanu (estetician care a facut rugby si, daca-l contrazici in privinta periodicizarii albastrului la Picasso, nu-si mai gaseste cuvintele, exprimandu-se cu mobilierul), caravanseraiul lui Manuc precum si o alta valoare demna de iubirea noastra: genunchii de vitel si de batal.

Dupa ce a fiert indelung, pana s-a „desciocalat“ de pe oase, carnea se pune in zeama ei sarata, dreasa cu ou si iaurt, presarata cu usturoi din belsug si acrita cu otet (e un fel de ciorba de burta fara burta).

Chiar si in Dobrogea, pacelele se dau la masa fierbinti, cu paine neagra, piparusi zvapaiati si tuica slaba, de Oltenia.

Mod preparare

Aluat:

  • Se framanta bine, din faina, apa, untura si un praf de sare, o coca potrivit de tare si se lasa 1 ceas, sa se racoreasca

 

Umplutura:

  • Branza se rade, grisul se fierbe separat cam 100 de g la 1 jumatate chil de branza, verdeata se toaca si toate se amesteca bine Turco-tatara, candva: carne tocata de vita sau de oaie, o farfurie plina si mai bine, 1-2 cepe tocate, 2 oua, 2 linguri smantana, sare, piper, cimbru, menta, totul amestecat cum o da Alah

Placinta:

  • Carnea si ceapa se rumenesc in untura, apoi se freaca cu celelalte, oua, smantana, condimente si ierburi tocate
  • Se imparte aluatul in 6 parti egale (va rog ca de aici incolo sa lasati poznele si chicotelile si sa cititi atent treaba e a naibii de complicata, daca nu va concentrati o sa ratati lamentabil totul si o sa dati, ca de obicei, vina pe mine, treaba oribila de care eu, unul, m-am saturat, nu pentru asta m-am nascut eu, ca sa vina oricine si sa ma traga de izmene, sa ma besteleasca cum si de ce apuca, ca iar ploua si ca isi uita Iuliana Ciugulea-Stanescu copiii la mare daca nu era sotul, Claudiu, ar fi uitat si cum o cheama in fond, am si alte ratiuni de a trai, decat sa tai placinta-n sase si nimanui sa nu-i pese, poate am visat si eu candva, poate ca am iubit si am fost iubit, la randu-mi, poate ca mi-am facut planuri si iluzii, poate ca n-am fost totdeauna un ratat al teoriei sosurilor de anghinare, un „luzar“ al pedagogiei rantasului, dar cui ii pasa, traim intr-o mare de singuratate si indiferenta, Cristi Tabara a trecut la Stiri, in praimtaim, m-a lasat singur cu Misu Predescu, care, desi e de departe cel mai bun producator teve de la noi, inginer de motoare reci de la ei si mai stie si frantuzeste, in afara de gratare nu recunoaste nimic din valorile lumii acesteia, ba mai rau, mananca supa de lascute cu paine, cui sa las eu atata rafinata cultura culinara, atata subtila arta gastronomica, atata profunda si cuprinzatoare filozofie nutritionisto-alimentara daca pe voi nici macar placinta dobrogeana nu va intereseaza?)
  • Se rotunjeste cu podul palmei, apasat, fiecare bucata, apoi se imbraca in untura sleita si se mai lasa inca 1 ora, sa se odihneasca
  • Se unge masa, imbelsugat, cu untura, si se intind pe rand 6 foi (de marimea unei farfurii) se scalda fiecare in untura si se astern una peste alta
  • Cu merdeneaua, se intind (unesc) 2 foi intr-una singura (sa limpezim: am avut 6 gogoloaie de aluat, le-am intins 6 foi unsuroase, din care, acum, unind cate 2, vom face 3 foi e cineva care n-a-nteles ?)
  • De-acum incepe greul: deci, in clipa asta avem 3 foi, perfect, o prima foaie se intinde... prin rotire prin aer ! Da, da, asezand-o pe podul palmelor, foaia se roteste ca-ntr-o jonglerie chinezeasca pana devine transparenta (nu-i de mirare ca in familiile de placintari din Constanta
  • Adevarate caste si dinastii - o fata uceniceste pe langa muma-sa pana spre... patruzeci de ani!)
  • Se unge foaia iar cu untura (secretul acestei „cocaturi“ cu origini aromano-greco-ardeleano-turco-lipoveano-armeano-tataro- germano-italiano etc. - Dobrogea fiind mai pestrita decat Balcanii si Levantul la un loc - e grasimea multa, mereu intinsa peste tot) si se impatureste ca o batista, cam de marimea tavii (tavile tulceano- babadago-mangaliote sunt rotunde, uriase si din arama)
  • A doua foaie se intinde la fel, apoi se asaza pe masa bine stropita cu faina
  • Pe mijlocul ei se potriveste prima foaie, cea impaturita, iar peste aceasta se intinde umplutura
  • Marginile largi ale foii de-a doua se ridica si acopera, ca un sac, si foaie prima si umplutura
  • Se intinde si foaia a treia, transparenta si imponderabila ca o cupola de meduza, si se pune peste placinta - marginile se strecoara dedesubt
  • Am obtinut in sfarsit acea roata care face din Dobrogea un simbol al perfectiunii si bunului gust (sarat)
  • Se unge tava cu untura, se pune placinta, se scalda si ea in grasime si se da la cuptor, pe foc bun
Propune o reteta
0/5 0 voturi
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate