Ghiveci macelaresc

0/5 0 voturi
Descriere

Mancarica de zahana si de vara-toamna, s-a nascut probabil langa ospataria murdara a unei piete si a unui obor de taiere a animalelor.

Carnea, mai toata, e „cazatura“ si maruntaie, adica, ce mai, ramasite pe care nu le cumpara nici slujbasii, darmite boierii (e interesant ca multe din marile retete romanesti - si nu numai, daca ati umblat prin lume - provin din macelarii si cherhanale, din birturi populare, unde se gatea tot ce ramanea, tot ce nu se vanduse dupa o zi de negot).

Si ar fi poate amuzant sa ne imaginam ucenicul obosit si flamand, trimis de mesterul casap satul de carne si numai carne, sa caute prin piata - intr-o seara de august - sa adune de pe tarabe ce o gasi si i-or da oltenii. Sunt tot felul de verzituri pe langa cobilite, e o vara bogata, preturile sunt mici, asa ca un fel de mizerie vegetala, suculenta si perfect recuperabila, dar fara valoare, zace abandonata, rostogolita in rigole. Tot ce au dat deoparte servitoarele unguroaice manate de doamna sa faca piata, mai
ales rascopturile putin inmuiate, rosii, vinete, dovlecei, ardei - cele ce fac deliciul fierturilor - ajung in ceaunul afumat si unsuros al macelariei, langa zecile de „cazaturi“, de bucatele de carne si mai grase si mai slabe, ramase din taieturi prea largi sau prea hapsane.

Fierbe o noapte, vegheat de ucenicul somnoros, chinuit, sub primejdie de moarte, sa primeneasca covatile si podele sangerate, sa curete cu sare butucii, sa ascute pana sclipesc barditele si cutitele.

Vin dis-de-dimineata nebunii orasului, artisti beti si beizadele zapacite, dandys firoscosi si cheflii din lumea buna, podarese si curve de lux, se inghesuie sa manance, cu prostimea laolalta, o lucrare maiastra si sa o faca, iata, celebra.

Mod preparare
  • Carnea, momitele si maduvioarele se taie imbucaturi mari si se sareaza, pipereaza
  • Se incinge untura intr-o tigaie mare, de neam prost, cum se zice, si se rumeneste usor carnea (acoperita, sa se si inmoaie)
  • Gulioara, cartofii, morcovii, telina, prazul, ceapa se curata
  • Se taie bucati de-o gura cartofii, morcovii, telina, prazul, conopida, vanata, varza, dovleceii, ardeii, gulioarele
  • Se toaca marunt ceapa
  • Se scoate carnea intr-un vas, se acopera
  • Se pun la calit, in aceeasi untura, vegetalele (pe rand, zic academicii ghivecisti, dimpreuna, zic adeptii fastfudului moderat): cartofii, morcovii, telina, prazul, conopida, vanata, varza, dovleceii, ardeii grasi, gulioara - cam un sfert de ora, sa ia gust
  • Se scoate zarzavatul, se da deoparte, se mai toarna untura
  • Se pune ceapa la calit separat, in ulei; cand s-a ingalbenit se stinge cu bulion de rosii si se potriveste de sare si piper pentru toata mancarea
  • Se toaca verdeata
  • Se amesteca fasolea si mazarea fierte cu restul de legume
  • Ceaunul primeste mai intai, frumos asezate, o jumatate din legume
  • Acum se asaza carnea, momitele si maduvioarele, presarate cu bucati de maduva grasa
  • Se acopera cu restul de legume, se toarna ceapa cu sosul de rosii
  • Se presara jumatate din verdeata tocata
  • Se asterne un capac de jumatati de rosii, asezate cu miezul in jos
  • Se da pe plita, sa clocoteasca o data, apoi se lasa - in cuptorul cu foc mic - spre doua ore
  • Mancarea trebuie sa scada bine de tot, dar n-are voie sa se arda nici pe dedesubt nici pe deasupra (de aia e asa de grasa) deci trebuie vegheat si strunit focul
  • Se taie felioare usturoiul si se imprastie ca o ninsoare grea, coplesitoare
  • Cand mai e un pic mai mult de sfert de ora pana-i ghiveciul gata, se pune vinul la-ncalzit cateva minute, apoi se toarna peste lucrare, facand-o capodopera
  • La sfarsit se cerne si restul de verdeata

Taine: O modernizare obligatorie a facut, in timp, ca untura macelarului sa fie inlocuita cu untdelemnul maslinarului (pentru cine-si permite), a eliminat maduva, ba chiar si toata carnea grasa, lasand ceaunului numai carnita macra. De ce nu?

  • Vasele de Jena si cu teflon fac sa scada mancarea fara sa se arda, asa ca nu mai e mare nevoie de asa multa grasime.
  • Mai mult, unii au ajuns sa degreseze la sfarsit toata chestia, pentru a o face si mai digerabila.
Propune o reteta
0/5 0 voturi
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate