Borandau

5/5 2 voturi
Descriere

Un fel de „pomana oii“, caci a ofranda si a jertfa suna „mamaligo- ciorba“ asta deasa si acra, consacrata candva, din Bucovina pana-n Cerna, unor zei puternici, ramasi azi necunoscuti si neconsolati (mananca ciobanii totul). O facea si bunica lui Traian Stanescu, acasa, la Faget, in Banat, dar nu-i mai punea malai, ci o lasa asa, tocana de sange, spunandu-i insa, pardon, tot Borandau.

Va imbuca fiecare, pe saturate, si din borandaul fierbinte si din laptele rece covasit, binegandind ursului (o fi chiar zeul caruia ii era consacrat sacrificiul?) care a imbrancit oaia (ati vazut vreodata cum arata o branca de urs, cu ghearele cat un iatagan?) catre burtile cele prea saturate de zar si jintuiala.

Mod preparare
  • Carnea se jupoaie (dar nu se spala)
  • Se pun in ceaun, la fiert, carne si maruntaie (stia zeul ce sa-si aleaga)
  • Dupa ce s-a muiat carnea, se pune si sangele (intre timp s-a si inchegat, deci se poate taia bucatele), se sareaza si se lasa inca zece minute de clocote, amestecand mereu (daca va da prin minte si prin ceaun sa incercati si pe acasa un borandau, e bine totusi sa-l spumuiti si sa deschideti ferestrele, caci, incercand eu - la bloc! - sa-l fac de-adevaratelea, ca la vatra baciului, a trebuit sa-l mananc singur, dupa ce nevasta-mea s-a spovedit, scriindu-i sora-sii ca, daca i se intampla ei ceva, sa aiba grija de ala micu, copiii m-au facut satanist, cainele a dat semne de turbare si a sarit in caruta hingherilor, iar vecinii mi-au scris pe usa „Radu Borgia“)
  • Se potriveste de otet, se ingroasa cu malai, ca o mamaliga pripita, si se da la (as zice masa dar e doar un biet simbol vag) buturuga, masa cea rotunda si uriasa a pastorilor
Propune o reteta
5/5 2 voturi
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate