Vin fiert

0/5 0 voturi
Descriere

Vinul, ca si tuica, palinca, horinca, ginarsul, vinarsul, rachiul si orice alt distilat de fructe, se da autodafe-ului cu bucurie si voluptate, de parca s-ar intoarce la o matca kali-inchizitio-nirvaneza, cea care i-a infiat atat de dragastos si pe renascentistul Giordano Bruno si pe romantica Ioana D’Arc, ramanandu-i lui Galileu doar matusa vitrega. Se bea cand esti „ciumurluit“ (adica ai matele vraiste) sau cand e ger porumbac, din canite de lut cu gura stramta, sa nu se raceasca iute si sa dea drumul la miresmele fierbinti pe de-a-ncetul.

Pentru a creste canepa frumos, femeile beau si joaca fusul si furca in carciuma de Sfantul Vasile (sau in ziua de lasatul secului la postul mare; in ziua de Spolocanie; la lasatul secului de branza): „daca n-ai cu cine, macar si singura sa tropaiesti”. (Bot)

Vinul fiert, ca sa fie mai aprig, ar trebui sa fie o Tamaioasa din cele vechi, mieroasa, de Dragasani ori de Pietroasa, urcata spre taria cea din urma, dincolo de care nu mai e nimic decat alta viata.

Unii-i zic invechirii indelungate ce transforma vinul dulce si tare intr-un fel de lichior, maderizare. Altii zis-au ca nu-i vin, ci ulei gros din alcool, ori marmelada (un cubulet turteste un regiment, mai umbla o legenda comica).

Dar nu conteaza ce zic unii si beau altii! Ce conteaza e sa fierbeti un vin cat mai tare si mai dulce, ca mierea, cat ar fi de dulce si de suava, n-ajunge pana la miez, nu indulceste si fibra profunda a vinului (desi fara miere nu se poate!).

Si nu avem decat patru (sunt ele mai multe, dar pe acestea le prefer eu) vinuri corespunzatoare in magazia nationala: Tamaioasa (Pietroasa, cum i se zice la locul ei de varf), Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin si Muscatul Ottonel, amanpatru vinuri parfumate cat o gradina de crini pazita de ingeri, spalati si ei, la randul lor, cu esente de migdale si flori de mar.

Primul e galben aur, sau galben pai, moale, feciorelnic si fierbinte. Al doilea e galben-verzui, ca o ambra de Baltica. Al treilea e colorat misterios in rubiniul trandafirilor de Baccara si explodeaza cu un iz feciorelnic de fragi si busuioc. Tamaioasa e muntenesc, slujind bine la doua case, una in Pietroasele (unde-i dulce, perversa si carnoasa ca un cofet oriental), iar alta la Dragasani (aici e mai suava si mai senina). Grasa si Busuioaca sunt vinuri nordice si la apus de Prut, ascunse de istorie intre Husi si Cotnari, dar frati buni cu Furmintul de Tokay si marele Sauterne.

Muscatul Ottonel, ca am ajuns si la el, ca si multe alte vinuri oportuniste (Riesling, Feteasca), calatoreste peste tot, in voia lui, de la Cotnari la Jiu, de la Oltina la Halmeu. Izbandele mari, insa, in Ardeal se celebreaza, prin tot tinutul Tarnavelor. Untdelemnuri galbui, esente de soare lichefiat si miere parfumata din flori de iasomie si conuri de brad, eleganta nervoasa si finete decadenta definesc acest vin. invechit, tot ca si Tamaioasa, devine un simbol al aristrocratiei solare, al castei vinurilor licoroase si puternice, motiv de evlavie si certitudine a unui miracol (pentru inventarul dumneavoastra: pe langa enumerarea de mai sus, din aceeasi categorie exceptionala fac parte - egala! - unele Traminer-uri Roz si Furmint-uri de pe Tarnave, Chardonnay-uri din podgoriile Murfatlar - depinde de an sau de ce vor pivnicerii - iar Feteasca Alba de la Cotnari si Busuioaca de Moldova intotdeauna).

Sigur, unii vor spune, pe buna dreptate, ca a fierbe asemenea vinuri e o impietate, o distrugere de patrimoniu european si national, vezi bine! Dar tot atat de adevarat este ca numai cu asemenea vinuri dulci si tari poti construi vinul fiert - capodopera!

Recoltatul mierii, numit in popor retezatul sau tunsul stupilor, era fixat de traditie la Santilie (20 iulie, n.m.), Macavei (1 august, n.m.) si Schimbarea la Fata (1 august, n.m.).

Ziua, de obicei joia, se impartea in doua: recoltatul mierii dimineata si ospatul dupa-amiaza. Retezatul stupilor era, in Moldova si Bucovina, o adevarata sarbatoare, cand rudele, vecinii si prietenii gustau fagurii cu miere si beau tuica si vin indulcit cu miere.

Masa festiva, cu unele elemente rituale menite sa aduca prosperitate prisacii, se transforma intr-o frumoasa petrecere cu cantec si joc care dura pana seara tarziu sau chiar pana a doua zi. (dupa Ghinoiu)

Mod preparare
  • Se pune intr-o oala de tabla subtire (aveti explicatia mai jos) vinul la fiert, cu piper, cuisoare, scortisoara
  • Cand ies primii aburi se adauga mierea si se amesteca
  • La primul undit al unui apropiat clocot se ia de pe foc si se acopera (alcoolul fierbe la 70 de grade Celsius; deci, ca sa nu se piarda bunatate de tarie, oala trebuie sa fie de metal subtire - ca sa se incinga repede - si acoperita, ca sa ramana vinul-vin, tuica-tuica si nu resturi groase dezalcoolizate)
Propune o reteta
0/5 0 voturi
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate