Vin pelin

3/5 3 voturi
Descriere

Jos pe iarba stau intinse laicere inflorite,

Si pe ele se arata strachinile smaltuite,

Panea alba sta alaturi cu malaiul auriu,

Iar de-o parte mari ulcioare pline toate cu rachiu.

La o vatra pe carlige spanzura un ceaun mare Si alaturea asteapta melesteul taranesc;

Mielul gras, incet, cu lene se invarte pe frigare,

Si galustele cu clocot in ulcele se sfadesc.

Jos, sub nucul aromatic, toti la umbra se asaza,

Cobza, naiul si vioara pe Arminden il serbeaza;

De voiti o primavara cu flori albe de la rai,

Dupa datinele tarii sa cinstim pe intai mai;

Si de vreti cosare pline si de vreti pline hambare,

Luna roadelor iubite o primiti voios, cu vin;

Iar de vreti in poloboace sa nu prinda vinul floare,

Faceti cum faceau strabunii: la Arminden beti pelin! 

(N. Beldiceanu - „Armindenul“ - fragmente)

 

Despre pelin - bautura romaneasca a primaverii - nu am cum spune mai mult decat a facut-o acelasi Pastorel. De aceea, dupa ce va prezint o reteta culeasa de mine la Dobroteasa, o sa-i las, ca un ucenic respectuos, cuvantul.

„Pelinul e, pe romaneste, numele absintului. In loc sa boteze planta in alcool, ca Pernot sau, ca italienii, s-o asocieze cu alte plante pentru a face vermut, romanul a tratat buruiana cu mai multa blandete si, domesticind-o, a obtinut o bautura mai putin savanta, dar mai blajina.

Pelinul nu e decat un vin bun, de preferinta usor si sec, asa cum se face azi (greseau acei ce-l faceau din vinuri dulcege), in care a macerat planta cu acelasi nume. Cu toate ca formula pare simpla, pelinul din doua vii vecine nu e niciodata acelasi. Si asta nu numai din cauza vinului, ci si a modului de preparatie. Fiecare podgorie isi are tainele ei.

In luna mai, i se adauga pelinita (armonise absinthe), care atunci da in floare. De asta i se si spune Pelin de mai si nu cum afirma unii, ca in aceasta poetica luna pelinul trebuie baut pana la ultima picatura (scornitura de betiv). Cei pripiti, in adevar, il beau, cei cuminti asteapta.

Am cunoscut un podgorean care, aplicand pelinului metoda cham­penoise, in al patrulea an a obtinut un pelin spumos, in genul vinului pe care francezii il numesc Cremant, dar amarui si c-o aroma din cele mai aperitive. Pelinul are toate culorile sub bairacul carora lupta, de la verzui, auriu si trandafiriu, pana la porpura, rubin, granata si zama de mure. In prepararea lui, totul depinde de calitatea vinului, de dozaj... si de timp. Cunoscatorii care i-au dat de gust il asaza pe prima linie a bauturilor cu adevarat aperitive (deschizatoare de drumuri si perspective), pentru ca nu supara cu nimic susceptibilitatea vinurilor fine care, eventual, ar sosi dupa el la o masa (isi respecta rudele batrane). Ceva mai mult: deschide drumul si pune in valoare vinurile care ii urmeaza. E destul pentru a-l impune respectului amatorilor.“

Pelinul (artemisia absinthium L.), e o planta cu miros specific din familia Compositae considerata a avea puteri miraculoase asupra Ielelor si relelor produse de acestea („lovituri de Iele“, „luatul din Rusalii“). La Rusalii era purtat la palarie, la brau, in san sau se punea pe mese si in paturi pentru a alunga spiritele si duhurile rele. Pentru protectia magica a cetei de calusari se lega pelin in varful steagului si se mesteca in gura in momentele cheie ale Calusului (Legatul Calusului, Doborarea Calusarilor). In zonele extracarpatice, la Armiden, se organizau petreceri campe- nesti la care se manca carne de miel fript si se bea vin Pelin pentru „subtierea si schimbarea sangelui“. In medicina populara, pelinul era un leac apreciat pentru tratarea malariei, durerilor de stomac, umflaturilor, bolilor de ochi etc. (dupa Ghinoiu)

Mod preparare

Reteta de la Dobroteasa:

  • Se pun toate impreuna la macerat cam 15 zile intr-o damigeana mare sau un butoi de 50 litri umplut pana la cep; se agita bine, de mai multe ori pe zi
  • Se scoate pelinul si pelinita, se lasa la-nvechit trei luni de zile

 

Reteta de la Dragasani:

  • Se pune mustul dulce, cu pelin cu tot, la fermentat
  • Se agita zilnic, in prima saptamana de fermentatie, sufland aer cu un furtun in tot butoiul
  • Ca la 10 zile de la inceputul fermentatiei se scoate pelinul. Se comple­teaza cu tulburel pana la cana si se lasa vinul sa fermenteze in legea lui
  • Cand drojdiile s-au depus, vinul se trage de pe boasca intr-un vas curat, care se agita cam o ora pana vinul nu mai „joaca“ (adica nu mai face bule) si s-a oxigenat
  • Se trece intr-o damigeana curata, e decembrie, sa astepte primavara
  • In mai i se adauga un buchet de floare de pelinita, sa se rotunjeasca inca o saptamana, dupa care se poate bea, da la prieteni sau face cu el ce veti vrea, dupa cum va taie capul si va lasa inima
Propune o reteta
3/5 3 voturi
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate