Gulii umplute

1/5 1 vot
Descriere

Mult pretuite in Transilvania, guliile umplute nu sunt diferite de rosiile, ardeii, prazul, verzele si ce legume mai umple romanul.

Candva, umplutura de gulii se bea cu Rujita, un vinut (mai ca rosulean) de-al Aradului si Bihariei. Bunicul, cel putin, povestea, cand adormea bunica, de chefurile lui cu Rujita (de „Zarand“) si gulii „implate“, plachie de crap si curve svaboaice, la o casa din Madaras, de pe langa Salonta.

Merg pe mana si placerea batranului (a tinut, bine, o casa de copii, dar n-a uitat nici de bucuriile mai maruntele si mai vinovatele ale vietii): la o
mancarica cu obraz mai degraba subtire, va trimit intr-o calatorie lunga, spre apus, la Valea lui Mihai, de unde sa veniti cu Rujita.

Zisa si Bacator - de la Bacca d’oro, Boabe de aur - Rujita e o veche, foarte veche vita romaneasca (de o varsta cu Mustoasa, Scorillo, Rosioara si Sarmisegetuza) amestecata cuviincios, ca o buna banateanca ce se afla, cu niscaiva curpeniste italieneasca (ori numai cu numele lor) de pe la 1300 (pe cand hoardele, razboaiele si vivandierele carau cu ele tot, tigani ursari, care cu seminte, ciume, tigani potcovari, tehnologii si stiinte noi, tiganci curve, cultura, modele administrative, tigani aurari, spirit reformator, tigani lautari, idei si structuri politice, lasand, pe ici pe colo, doar ce cadea, caci nu se putea lipi nicaieri, pecinginea si pospaiul).

Schimbatoare ca vremea la munte, fardandu-se cocheta in toate culorile, Rujita e cand alba, adica galben-verzuie, cand roza ca primul zor - plural zori - de ziua de pe dealurile Crisurilor, cand roscata, dupa cum ii e soiul sau cat „o tine pivnicerul pe boasca“ (traducere: cat sta mustul dimpreuna cu coaja neagra a strugurelui). Din butelcile pantecoase va iesi, asemeni djinului din lampa lui Aladin, un duhulet vesel cu pofta de joaca. Vinul banato-bihorean, de masa, acidulat si antrenant, se poate insoti cu multe din bucatele noastre vegetalo-animale pentru ca e sec si viguros.

Si repet, obsesia frantuzeasca a vinurilor rosii n-ar trebui sa ne bantuie si pe noi. Vinurile noastre albe, seci, barbatesti si acide, transforma mitul vinului rosu la mancarea cu carne in trufie si prejudecata.

La fripturi, la gratarele si sarmalele de porc, la vanat, poate ca da, vinul rosu matur, seniorial si solemn, e un fel de porunca a unsprezecea.

Dar de ce sa chinui o mancarica sau o tocanita diminutivala, de ce sa o pui sa se catere pe scara sociala spre o mezalianta ridicola, cand ei i se potriveste, de veacuri, Rujita, Iordovanul, Rosioara, Mustoasa si Basicata?

Mod preparare
  • Guliile se curata de coaja, se scobesc cat se poate, mararul se toaca
  • Se amesteca carnea, orezul, mararul cu sare si piper
  • Se umplu guliile, se capacesc cu felii de rosii
  • Se unge un vas cu grasime, se potrivesc guliile
  • Vasul se pune in cuptor, acoperit la foc potrivit, cu vin, supa, miezul guliilor, pasta de rosii - cca 1 ora
  • Se toaca patrunjelul si usturoiul, se amesteca cu smantana
  • A trecut 1 ora? A scazut zeama? Se ia capacul, se toarna ploaie smantana si se lasa in cuptor, sa se rumeneasca usor la suprafata, pana arata ca un camp de primavara, cu neaua usor fanata si musuroaie de pamant roscat rasarind din omat
Propune o reteta
1/5 1 vot
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate