Pasca bucovineana

0/5 0 voturi
Descriere

Se face in Joia Mare si e painea cea mai aleasa a anului.

Mai mult colac decat pasca, acesta coptura a ritualului de Pasti e una din literele groase si deosebit de spectaculoase ale discursului civilizatiei romanesti arhaice.

Cea mai insemnata coptura, pe care o mananca atat romanii din Bucovina, cat si cei din Moldova in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca (plural - pasti, diminutiv - pascuta, plural - pascute).

Pasca se face in cele mai multe parti din Bucovina numai din faina curata de grau ales, cernuta prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se plamadeste si, dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa ca sa dospeasca pana ce creste si da sa iasa din chiersinul sau covata in care s-a framantat, afara.

O seama de romance insa, si anume cele mai sarmane, o fac din faina de grau cernuta prin sita deasa si amestecata cu faina de papusoi, cernuta asemenea prin sita deasa.

Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de grau e urmatoarea:

Cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an e Pastile, deci si coptura cea mai insemnata, ce se face pentru aceasta sarbatoare este pasca. Si fiindca aceasta coptura e cea mai insemnata, fara de care, cel putin in Bucovina, nici nu i-ar veni cuiva a crede ca sunt Pastile, de aceea trebuie ca sa se si faca numai din painea cea mai aleasa. Iar painea cea mai aleasa dupa credinta si spusa romanilor, este graul, pentru ca el e cinstea mesei. De aceea se si face pasca mai ales din faina de grau.

Se mai face pasca, dupa cum am amintit ceva mai sus, din faina de grau amestecata cu faina de papusoi. Si asta numai din cauza ca, pe cand graul este cinstea mesei, pe atunci papusoiul e hrana casei.

Din alt fel de faina insa nu se face nici chiar de catre cei mai sarmani si mai nevoiasi oameni.

Cea mai indatinata si mai raspandita forma care i se da pastei e cea rotunda, pentru ca se crede si se zice ca scuticele cu care a fost Domnul Iisus Hristos infasat inca au fost rotunde, apoi in patru cornuri sau mai bine-zis patrunghiulare, pentru ca si mormantul in care a fost Domnul nostru Iisus Hristos inmormantat inca a fost patrat sau patrunghiular.

Grosimea pastei e cel mult de un lat de deget, adica tocmai ca si azima ce-o fac romancele la diferite ocaziuni, cu acea deosebire numai ca, pe cand azima se face totdeauna din aluat nedospit, pe atunci pasca se facea numai din aluat bine dospit, in care se pune sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa imprejurari, si capete pisate de cuisoare, scortisoara pisata si cateodata si sofran.

Atat pe de laturi sau margini, cat si la mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau impletituri, asemenea din aluat, simple sau impodobite la distante anumite cu niste stelute, si anume sucitura sau impletitura prima sau laturasa in forma rotunda sau patrata, dupa cum e si pasca, iara cele de la mijloc in forma de cruce, care insemneaza crucea pe care a fost Mantuitorul lumii rastignit.

Se fac insa si pasti simple, adica fara de impletituri si fara de cruce la mijloc, ci numai cu zimti pe margine. Acestea se numesc pasti cu zimti sau pasti simple, iar cele cu cruci se numesc pasti cu cruce sau pastile Pastilor, singular pasca Pastilor.

Intre impletiturile sau suciturile acestea, adica intre zimti, sau impletiturile marginase si intre cruce, se pune de regula branza de vaci, mai rar de oi, sarata si framantata cu galbenus de ou, unsa si netezita pe deasupra cu un felesteu sau penel, facut din pene de gaina, care se intinge in galbenus de ou, si impodobita cu stafide si cu bucatele mici de frunza verde de leustean.

Unele femei insa, pe langa ouale pe care le bat in branza, si pe langa stafide, mai pun inca in aceasta scortisoare si zahar.

Femeile cele sarmane, care nu au branza, cumpara oleaca de malai maruntel sau pasat, il fierb in lapte dulce si cu acesta fac apoi pastile.

Pastile Pastilor, adica celea ce se infrumuseteaza cu o cruce diametrala impletita sau simpla, dupa cum e si cercul, sunt menite de regula sa se duca in ziua de Pasti la biserica, ca sa se sfinteasca; cele simple ca sa le manance familiantii, iar cele micute, numite pascute, se fac anume spre bucuria copiilor, unde sunt de acestia, sau spre a se da saracilor care stau si cersesc la usa sau poarta bisericii.

Gaocile oualor, care s-au intrebuintat la facerea pastilor, nicicand nu se ard, nici nu se arunca in fiece loc, ci ele se strang toate cu cea mai mare bagare de seama intr-un vas anumit, iara dupa ce s-a facut acuma pasca se duc si se arunca toate pe o apa curgatoare, anume ca peste vara sa nu apuce uliul gainile si puii acestora, insa mai cu seama ca sa se duca pana in tara rocmanilor sau blajinilor si sa le dea acestora de stire ca au sosit Pastile si sa le serbeze si ei.

Asemenea si faina de papusoi, ce se presura pe lopata cu care se baga pastile in cuptor ca sa se coaca si care impiedica lipirea pastilor de lopata, dupa ce s-au copt pastile, nu se sterge de pasti si se arunca in orisice loc, ci se rade frumusel si strangandu-se toata se presura pre rasadul de curechi, anume ca sa nu-l manance pre acesta puricii.

O seama de romance fac pasca in Joia mare, insa cele mai multe o fac in Sambata Pastilor, si asta din cauza ca peste sarbatorile Pastilor sa nu se strice, caci fiind facuta cu branza si cu oua si stand mai mult timp si mai ales la caldura, mucezeste si se strica.

Aici merita a fi amintit si aceea ca o seama de romance fac pasca nu numai de Pasti ci si de San-Georgiu, de inaltare sau Ispas si de Duminica mare sau Rusalii. Dupa Duminica mare insa si pana la Pastile viitoare nu se mai face. (Marian)

Mod preparare
  • Faina se tine peste noapte in spatele cuptorului, sa fie calda
  • Se face o maia cu lapte, drojdie, ou, putina faina, se lasa sa creasca
  • Se amesteca apoi toate, se plamadeste aluatul
  • Se impletesc in doua sau in trei suvite nu prea groase si se potrivesc in cratita unsa cu unt, ca la o invartita
  • Pe mijloc se formeaza o cruce
  • Se lasa la loc caldut, sa creasca, apoi se unge cu unt si se da la cuptor incins, pe foc molcom, pana se rumeneste
Propune o reteta
0/5 0 voturi
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate