Prescura

5/5 1 vot
Descriere

O bucatica de paine sau colac mancata ritual, o micuta cantitate de lapte, miere sau vin absorbita in context ritual contin principiul activ al intregului, cu forta sa de comunicare cu puteri superioare.

Cuminecatura (grijania, anafura, impartasania, chiar si pastile) se face cu prescura taiata bucatele si vin sfintit. Prescura e o paine dintr-un aluat dospit (ca lipia) sau, ici si colo, din aluat fara drojdie, ca azima si ca turta. Unii pun sare, altii nu, sa fie doar trupul si sangele Domnului.

Cand vorbim despre datina Pastilor in biserica romaneasca, nu intelegem sarbatoarea cea mare a invierii Mantuitorului Iisus, ci intelegem datina ca, in duminica invierii Mantuitorului, fiecare crestin sa primeasca mai intai in biserica paine si vin binecuvantat de preot, si numai dupa aceea sa manance alte bucate.

Aceasta datina la cei mai multi li se pare curioasa, fiindca nu se poate zice nicidecum ca este generala in biserica Rasaritului, si astfel nu se poate considera ca apartinatoare de ritul ortodox rasaritean. Din cauza aceasta multi au considerat-o de o datina speciala romaneasca, ba inca speciala numai a romanilor ardeleni si munteni. (Elefterescu)

In partea de sud a tarii, modelarea colacilor si prescurilor rituale intra in atributiile unei femei specializate in „facutul capetelor“ - numita capitareasa, capeternita, capitarita, capiteasa, baba de capete sau baba de vatra (Constanta), chitareasa (Vrancea).

Preluarea acestui rol implica indeplinirea unor conditii speciale (in afara de priceperea necesara) - conditia varstei inaintate care presupune „curatenie“ biologica („sa fie batrana“), o existenta ascetica, ce se refera la respectarea interdictiilor alimentare („sa tina posturile“) si sexuale („sa fie vaduva“, „sa nu aiba barbat“) ca si conditii de comportament social pozitiv („sa fie cinstita si buna la suflet“).

In plus, respectarea unei igiene impecabile a corpului si a hainelor in momentul implinirii actului ritual al prepararii colacilor.„O femeie vaduva, curata. O dezleaga popa cu sare si faina“ sau „o batrana curata, vaduva, ii face preotul molifta de curatenie“, „o vaduva curata, citita de preot“ - sunt exprimari ale conditionarilor impuse de „rol“ in tipare de viata traditionala.

Rolul capitaresei este indeplinit in Transilvania si Banat de „prescu- rarita“ („facatoare“ in Caras-Severin) - femeia care face „prescurile“, „parastasul“, colacul special destinat preotului, dar tot ea face si „prinosul“, colacul ce se ofera la botez, nunta sau inmormantare, de asemenea, preotului (Hunedoara, Salaj).

Ea trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si capitareasa si sa mentina in deplina siguranta insemnul care ii legitimeaza rolul, anume pristolnicul. Spre deosebire de partea de sud, unde toate femeile pot avea pristolnic, in Transilvania „numai prescurarita are pristolnic, femeia face colacul si ea vine si pune pristolnicul“.

De aceea, in unele zone (Lapus, de exemplu) ea preia si rolul de „prinosita“, intelegand prin aceasta femeia „curata si cinstita“ sau „o vaduva sfanta“, „din familie de frunte“, care prepara „prinosul“ pentru mesele de pomana ce se organizeaza la Mosi.

In Mures, pentru rolul de „baba“, conditiile de varsta si castitate sunt ferme: „o femeie trecuta de 60 de ani ce a vaduvit sapte ani vaduvie curata“.

Prin statutul special confirmat de comunitate si prin rolul ei consacrat religios, capitareasa sau prescurarita realizeaza transferul aluatului din sfera profana in sfera sacra. (Vaduva)

 

Mod preparare
  • Daca e cu drojdie, se desface-ntr-un strop de apa calda
  • Se framanta faina cu apa, sare si drojdie (sau numai cu apa) pana iese un aluat vartos
  • Se face turta de-un deget de groasa si se pune in cuptor, in tava presarata cu faina sau pe vatra, sa prinda coaja
Propune o reteta
5/5 1 vot
Comentarii Facebook
Comentarii site
Carti recomandate